Reacții: „Finanţarea Radioului şi Televiziunii de la buget – cea mai rea soluţie posibilă”

Ingrid Deltenre, Directorul General al Uniunii Europene de Radio si Televiziune (EBU): „Taxa radio-tv este un element esential in asigurarea independentei serviciilor publice de media”.

20.06.2016

”Va scriem pentru a ne exprima ingrijorarea in legatura cu propunerea de anulare a taxei radio-tv, ca parte a unei propuneri mai ample de eliminare a taxelor platite de cetatenii romani, inaintea alegerilor ce vor urma.
Taxele radio-tv, precum si alte contributii asemanatoare platite de cetateni, sunt astazi nu doar cea mai stabila si predictibila, cat si cea mai raspandita si importanta sursa de finantare a serviciilor publice de media din Europa. In 2015, taxele radio tv au reprezentat doua treimi din volumul total al veniturilor obtinute de serviciile publice de media afiliate la EBU.
Taxele radio-tv pot deveni mai transparente, adaptabile, capabile sa raspunda exigentelor viitorului si acceptate de societate. Un asemenea sistem are avantajul de a crea o legatura directa intre radiodifuzor si public, responsabilizand si mai mult radiodifuzorul in fata publicului pe care il serveste. Mai mult decat atat, ele reprezinta un element esential in asigurarea independentei serviciilor publice de media, in fata presiunilor exercitate de factori de putere politici si economici. In schimb, finantarea directa de la bugetul statului este adesea greu de asigurat in momente de austeritate si expune radiodifuzorii publici unor eventuale ingerinte si presiuni politice. Dupa cum ne-a demonstrat experienta altor tari, este foarte greu sa introduci o taxa radio tv, dupa ce aceasta a fost eliminata.
De aceea, va lansam apelul de a nu face acest pas iremediabil, care poate distruge sistemul public de servicii radio si televiziune din Romania.”

Javad Motaghi, Secretarul General al Uniunii de Radio si Televiziune Asia-Pacific – ABU: „Radioul şi Televiziunea publice trebuie finanţate prin taxă”

21.06.2016

Finanţarea prin taxă a radioului şi televiziunii publice corespunde rolului fundamental al acestor servicii de a promova educaţia şi cultura şi de a informa corect, susţine secretarul general al Uniunii de Radio şi Televiziune Asia-Pacific, Javad Motaghi.

El a pledat pentru menţinerea acestui mecanism, subliniind că schimbarea lui nu poate decât să afecteze independenţa şi imparţialitatea audiovizualului public.

„Serviciile publice de radio şi televiziune au un rol bine definit în orice societate, acela de a promova educaţia, cultura şi de a informa. Radioul public, televiziunea publică sunt menite să servească întreaga populaţie, să se dedice moştenirii naţionale, interesului naţional.

Audiovizualul public trebuie să fie finanţat, condus, controlat direct de către public, pentru a-l putea servi mai bine” a spus el.

Graham Ellis, Director BBC: „Abonamentul, absolut esenţial pentru independenţa BBC”

21.10.2016

Graham Ellis, director BBC, avertizează că plata unei taxe radio-tv este deopotrivă garanţia independenţei serviciilor publice de profil şi a democraţiei.

El apreciază că prin actualul abonament pe care îl achită, publicul se asigură că primeşte o informaţie corectă. În consecinţă, şi încrederea ascultătorilor este mai mare decât în alte posturi comerciale, mai spune Graham Ellis.

Graham Ellis: Realitatea este că abonamentul se dovedeşte absolut esenţial pentru independenţa BBC, pentru că, o dată stabilit, acesta îi permite radioului să fie independent deopotrivă faţă de guvernări şi presiunea concurenţei.

Altfel spus, putem să ne facem treaba cu conştiinţa curată, fără să ne gândim ce cred politicienii. Această independenţă sprijină democraţia, pentru că avem un electorat informat independent şi, poate ce e mai important, se reflectă în încrederea poporului britanic în noi, pentru că BBC rămâne, categoric, cea mai credibilă organizaţie în Regatul Unit.

 Hervé de Haro, Vicepreşedinte COPEAM – Conferinta Permanenta a Audiovizualului Mediteranean: ”Este esential sa fim finantati din taxa publica”

21.10.2016

„Contribuabilul trebuie să fie cel care-şi aduce contribuţia la dezvoltarea serviciilor publice, declară Hervé de Haro, vicepreşedintele COPEAM – Conferinţa Permanentă a Audiovizualului Mediteranean şi preşedinte al Comisiei Radio a acestui organism.

El pledează pentru menţinerea taxei radio, într-o declaraţie pe care a acordat-o Radio România.

Hervé de Haro: Aş dori să-mi aduc întregul sprijin comunităţii radioului public românesc. Este esenţial pentru noi toţi să continuăm să fim finanţaţi din taxa publică. Mai întâi pentru că este important să fie contribuabilul cel care-şi aduce direct contribuţia la serviciul public.

Contribuabil, contribuţie sunt cuvinte pline de sens. Serviciul public înseamnă deschiderea spiritului, să aduci cultura în casele oamenilor, să-ţi permiţi să mergi pe drumuri neexplorate pentru că nu suntem legaţi de constrângeri materiale”.

 Claudio Cappon, Secretarul General al COPEAM – Conferinta Permanenta a Audiovizualului Mediteranean: „Taxa radio-tv reprezinta cea mai corecta forma de finantare a serviciilor publice de radio si televiziune”

20.10.2016

Această taxă este considerată, inclusiv la nivelul asociaţiilor europene, drept forma cea mai corectă şi autonomă de finanţare a radiourilor şi televiziunilor publice. Nu întâmplător doresc să amintesc aici că BBC, alături de serviciile publice din Germania, Italia, aşadar din ţările cele mai mari din Europa, aplică sistemul taxei. Eliminarea acesteia prezintă două riscuri foarte grave. În primul rând independenţa, pentru că ajung să depindă evident de decizii politice, care dintr-un moment în altul pot comporta o incertitudine în planificarea activităţii. Celălalt risc este cel al reducerii finanţării, deci al pauperizării serviciului public, care în orice moment se poate afla sub ameninţarea diminuării fondurilor primite de la bugetul statului. Orice aspect care slăbeşte serviciile publice naţionale din diferite ţări, inclusiv membri ai COPEAM, dar mă gândesc şi la cele care fac parte din asociaţii mai mari, precum EBU, Uniunea Europeană de Radioteleviziune, reprezintă un risc şi pentru aceste asociaţii internaţionale. Noi ne dorim, sigur, cu deplina consideraţie pentru autonomia politică din România, ca deciziile care vor fi luate să respecte misiunea serviciului public, precum şi necesitatea finanţărilor adecvate, potrivit protocolului de la Amsterdam al UE, conform căruia misiunea serviciului public trebuie să beneficieze de o finanţare adecvată. În lipsa unei astfel de finanţări adecvate este ameninţată şi supusă riscului independenţa misiunii însăşi a serviciului public.

Eliminarea taxei ar crea probleme în relaţia cu publicul în propria activitate, dar şi în cooperarea internaţională, aşa cum este cea desfăşurată în cadrul COPEAM din care Radio România face parte şi în cadrul căreia joacă un rol extrem de activ. Reuniunea comitetului director al organizaţiei noastre a avut loc la Bucureşti chiar acum câteva zile. Dat fiind că Mediterana reprezintă un concept extins, unul dintre obiectivele COPEAM este acela de a-şi dezvolta proiectele în zona Balcanilor şi a Mării Negre, iar Radio România ar fi cu siguranţă pentru noi un punct de referinţă absolut indispensabil. Aşa încât ne dorim ca acest tip de riscuri să nu se materializeze şi să nu afecteze Radio România.

Richard Burnley, Director Juridic EBU: ”Finanţarea Radioului şi Televiziunii de la buget – cea mai rea soluţie posibilă”

19.06.2016

Sunt foarte îngrijorat să aud ce se întâmplă. Abonamentul radio-tv nu este o taxă, este contribuţia foarte importantă a societăţii la finanţarea serviciilor publice de Radio şi Televiziune. Încercarea de eliminare a acestui abonament creează mari îngrijorări, pentru că unele practici de până acum ne arată că cea mai bună soluţie pentru finanţarea Radioului şi Televiziunii Publice este abonamentul.  În acest fel, cele două servicii sunt pe deplin independente şi se creează o relaţie cu publicul, care este proprietarul acestor două media. Finanţarea de la bugetul de stat este cea mai proastă soluţie cu putinţă.

În Europa, în doar câteva ţări avem acest sistem de finanţare extrem de politizat, în care toată puterea e în mâna politicului şi, în momentul în care se schimbă puterea, ei pot tăia din buget, ceea ce dă toată activitatea peste cap.

Asemenea lucruri s-au întâmplat deja în Europa, de aceea cer Parlamentului să îşi reconsidere poziţia”.

 Marini Sinibaldi, Directorul Radio 3 RAI: „Serviciul public finanţat prin taxă constituie un lucru decisiv pentru democraţie”

Comportă un risc foarte grav pentru sistemul mass-media, dar eu cred că şi pentru democraţia unei ţări întregi, deoarece prin intermediul taxei, publicul este într-un fel proprietar al mijloacelor de comunicare din serviciul public şi tot prin această taxă îşi exercită atât un drept, cât şi o datorie.

Datoria este aceea de a susţine informaţia independentă şi neutră pe care trebuie să o garanteze un serviciu public, alături de alte forme de informare diverse, care abundă astăzi în Italia, la fel ca şi în România, care aparţin legitim unor partide, grupuri sociale şi generaţii diverse sau unor situaţii economice şi geografice diferite.

Publicul are dreptul la un loc de întâlnire al tuturor, un loc în care se pot confrunta idei, generaţii, societăţi. Tocmai din aceste motive, existenţa serviciului public finanţat de taxă constituie ceva decisiv pentru democraţie, pentru că democraţia are nevoie de mijloace de informare diferite, de exprimarea tuturor părţilor, partidelor, capacităţilor tehnologice. Este nevoie aşadar de un loc în care toate aceste diferenţe se pot întâlni şi confrunta. Acel loc, în România, la fel ca şi în Italia şi în întreaga Europă, este serviciul public. Şi pentru a fi liber, acest serviciu public trebuie să fie finanţat de cetăţeni.

 Giacomo Ghisani, Radio Vaticana: „Taxa radio-tv reflectă un acord între comunitate, stat şi serviciile publice”

21.10.2016

Cred că trebuie să pornim de la următoarea întrebare: care este misiunea serviciului public de radio şi televiziune? Cred că răspunsul la această întrebare constă în contribuţia la dezvoltarea şi evoluţia pozitivă a societăţii şi a comunităţilor noastre sub aspect cultural de comunicare şi, dacă vreţi, de cunoaştere şi aprofundare. Abonamentul funcţionează pentru acest tip de serviciu, un serviciu public în slujba binelului comunităţii. Dacă dispare acest element care îi permite o programare şi o planificare, apare o problemă în posibilitatea şi capacitatea societăţilor de radio şi televiziune de a-şi îndeplini misiunea pentru care au fost instituite.

Fiica inventatorului radioului Guglielmo Marconi, Prinţesa Elettra Marconi:”Radioul Public aparţine cetăţenilor”

20.10.2016

Prinţesa Elettra Marconi, fiica inventatorului radioului, Guglielmo Marconi, consideră că un post naţional de radio trebuie să aparţină publicului şi cetăţenilor.Într-un interviu acordat corespondentului RRA în Italia, Elena Postelnicu, ea a vorbit despre importanţa libertăţii de exprimare şi a adevărului care trebuie să ajungă la ascultători.

„Este foarte important să aparţină publicului, cetăţenilor, aşa poate să fie şi independent, pentru că radio trebuie să fie liber. Eu plătesc pentru un astfel de radio. Cetăţeanul vrea să cunoscă adevărul, jurnaliştii trebuie să fie echilibraţi, imparţiali, a spus Elettra Marconi.

Peter Leonhardt Braun, fondatorul Concursului Prix Europa, Berlin

Avem parte în ultimul timp de acest fenomen prin care guvernele încearcă să aibă tot mai multă influenţă, atât în radio, cât şi în televiziune, în toată Europa.

Câteodată pe căi subtile, câteodată prin modalităţi radicale şi cred că ar trebui să existe mai mulltă grijă la nivel european, mai multă atenţie, nu doar să fie acceptată această situaţie, ci ar trebui să se facă ceva împotriva ei.

Eu cred că ar trebui să fie o platforma internaţională care să spună: „Opriţi asta”, într-un mod activ.

 Roberto Suárez Candel, şeful Media Inteligence Service (MIS) din cadrul EBU: „Taxa stabileşte o legatură directă între radiodifuzor şi publicul său”

Într-un nou raport al Media Intelligence Service (MIS), se constată că taxa este modalitatea cea mai stabilă, transparentă şi adaptabilă pentru finanţarea posturilor publice. Iar pentru cetăţeni este mult mai convenabilă, orice abonament la televiziunile cu plată costând circa 137 euro pe an.

Luând în calcul inflaţia, se poate afirma că taxele radio şi TV au crescut doar cu 1,5% în decursul ultimilor şase ani (2010-2015) în ţările membre EBU, dar, de fapt, s-au micşorat cu 3,9% în statele UE. În ultimii ani, taxele au fost adaptate în mai multe ţări pentru a se ţine cont de noile modalităţi de consum ale televiziunii şi radioului. Din septembrie 2016, de exemplu, taxa din Marea Britanie acoperă nu doar televiziunea în direct, ci şi programele ce pot fi vizionate la BBC iPlayer. Italia şi-a reformat taxele radio şi TV pentru a lupta contra fraudei de 31%, gospodăriile păltind în prezent respectivele taxe împreună cu factura de gaz şi electricitate, deşi taxa se bazează în continuare pe posesia unui televizor şi doar computerele dotate cu tuner sunt taxate.

Nivelul taxei este corelat cu performanţele radiourilor şi televiziunilor publice. Raportul arată că în ţările cu un tarif mai mare, radiodifuzorul public are tendinţa să acopere o parte mai mare din piaţă. Pe de alta parte, în ţările în care posturile publice sunt de bună calitate, se observă un mai mare randament al încasării taxei, ceea ce sugerează faptul că taxa este legată direct de sprijinul publicului faţă de respectivul radiodifuzor.

Roberto Suárez Candel, şeful MIS din cadrul EBU, declara că Taxa stabileşte o legatură directă între radiodifuzor şi publicul său, ceea ce face ca respectivul să devină mai responsabil faţă de acesta. Posturile publice ar trebui să conştientizeze această corelare, să comunice mult mai activ cu cetăţenii pentru a-i determina să plătească taxele, demonstrând în permanenţă, prin conţinuturile furnizate, prin importanţa şi impactul lor, că au o contribuţie esenţială în societate.

Louis Heinzman, Director in cadrul Radioului Public Olandez: ”Trecerea de la finanţarea independentă din taxa radio-tv la cea de la bugetul de stat trebuie evitată”

20.10.2016

Trecerea de la finanţarea independentă din taxa radio-tv la cea de la bugetul de stat trebuie evitată cu orice preţ, întrucât aceasta va avea consecinţe şi asupra conţinutului programelor Radioului şi Televiziunii publice – atrage atenţia Louis Heinzman, director in cadrul Radioului public olandez.

Într-un interviu acordat Radio România Actualităţi, el a vorbit despre consecinţele pe care eliminarea taxei le-a avut, din 2000 încoace, asupra instituţiilor publice de radio şi televiziune din Olanda.

Louis Heinzman: Guvernul a promis că banii vor fi aceeaşi, că vom primi aceeaşi sumă ca şi în 1999, şi că ea va fi indexată an de an, în raport cu rata inflaţiei. Dar ce s-a întâmplat în realitate? Aproape toate guvernele, începând din acea perioadă – mai precis opt guverne, cu o singură excepţie – ne-au dat bani mai puţini. Deci, prima consecinţă a fost că ni s-au diminuat cu un sfert veniturile; şi ea este legată de al doilea efect, care se referă la conţinutul programelor. Spre exemplu, latura de divertisment a fost eliminată din misiunea noastră.

Dacă nu eşti finanţat printr-un mecanism separat, cum este cel de abonament, eşti plătit de la bugetul general de stat, la un loc cu domenii prioritare precum educaţia şi sănătatea. În concluzie, banii mai puţini au afectat şi conţinutul programelor, iar noi credem că aceasta este o evoluţie foarte periculoasă.

Louis Heinzman: odată eliminată taxa pentru serviciile publice de radio şi televiziune, aceasta nu va mai putea fi redobândită. În această situaţie, nevoia de a găsi un mecanism de finanţare independent de influenţa politicului şi a statului trebuie să fie puternic susţinută şi argumentată.

 Dennis Nowlan, Head of Management, BBC 3 si BBC 4 Radio: „Taxa radio-tv ne-a facut pe noi cu adevarat liberi”.

Bineînţeles că sunt diferite forme pentru a finanţa massmedia, multe căi diferite pentru a finanţa serviciul public de presă.BBC este finanţat de o taxă de peste 90 ani, ce s-a dovedit a fi garanţia noastră de independenţă.

Este ce ne-a făcut pe noi cu adevărat liberi faţă de presiunea guvernului, faţă de presiunea comercială faţă de suspiciunile unor asemenea presiuni. Astfel încât publicul poate avea încredere în noi că ii reprezentăm pe ei primii, că punem ascultătorii pe primul loc.

Vincent Lemaire, Directorul programului France Culture, Radio France.

Radio France este o societate de radio publică finanţată prin taxa audiovizuală (redevance audiovisuelle), la fel cum este şi grupul de televiziune publică din Franţa. Toţi suntem finanţaţi în acest mod.

Pentru noi este extrem de importantă păstrarea acestei modalităţi din două motive principale. Ne asigură stabilitatea financiară a instituţiei ce ne permite să lucrăm într-un mediu ce poate deveni periculos într-un context mediatic dificil; apoi este modul de finanţare care ne garantează independenţa. Pe deasupra, este un sistem de finanţare care garantează legătura publicului cu instituţiile audivizualului public.

Altfel spus, este foarte important pentru noi să ştim că publicul este finanţatorul nostru direct.

Aceasta este o legătură foarte puternică, ce ne uneşte cu publicul, aşa cum pentru televiziunea publică este legată de telespectatori. Este o legătură care ne angajează faţă de public, atunci când acesta este cel care plăteşte. Şi suntem foarte dedicaţi acestei cauze.

Alertă pe platforma online a Consiliului Europei în cazul demersurilor eliminării taxei radio-tv în România

În cadrul unei noi alerte publicate pe Platforma online a Consiliului Europei, pentru protejarea jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor, organizaţiile EFJ/IFJ, AEJ şi Index on Censorship au cerut membrilor Parlamentului României să respingă un proiect de lege vizând abolirea sistemului de taxă pentru licenţa de emisie, care susţine sistemul public de radio şi televiziune.

Textul Alertei de pe Platforma ce promovează protejarea jurnalismului şi siguranţa jurnaliştilor este următorul:

„Pe 17 octombrie 2016, Senatul României a adoptat un proiect de lege vizând eliminarea taxei lunare pentru licenţa de emisie radio-tv şi introducerea finanţării directe de la bugetul de stat a serviciilor publice mass-media . Propunerea, iniţiată de liderul social-democrat Liviu Dragnea, survine cu câteva săptămâni înainte de alegerile generale. Măsura, ce are o mare importanţă pentru viitorul televiziunii şi radioului public din România, a fost inclusă într-un proiect de lege ce propune eliminarea a 102 taxe non-fiscale. Proiectul de lege este discutat, acum, în Camera Deputaţilor.

„Federaţia Română pentru Cultură, Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch şi Convenţia Organizaţiilor de Media solicită membrilor parlamentului să respingă proiectul de lege, care ar mări dependenţa politică a posturilor publice de radio şi televiziune. Organizaţiile jurnaliştilor din România insistă asupra faptului că taxele pe licenţa de emisie reprezintă cea mai bună cale de a garanta independenţa editorială a serviciului public de presă, reducând riscul imixtiunii politice.”Taxa reprezintă 67,56% din veniturile televiziunii publice şi 49%, pentru radioul public. Actuala valoare a taxei tv este de 0,8 euro/lună, cea mai scăzută din Europa, iar taxa radio este de 0,6 euro/lună. În urma unui studiu recent al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (EBU), sistemul taxei pe licenţa de emisie s-a dovedit a fi cel mai stabil, transparent şi adaptabil mod de a finanţa serviciile publice mass-media”.

 Poziţia CA al SRR faţă de propunerea de eliminare a taxei radio-tv

19.10.2016

În şedinţa de astăzi, 19 octombrie 2016, membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune au analizat impactul „Propunerii legislative privind eliminarea unor taxe precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative” (Legea 570/2016).

Membrii Consiliului de Administraţie, desemnaţi şi votaţi de Parlamentul României, reprezentând partidele parlamentare, Preşedinţia României, Guvernul şi salariaţii Societăţii Române de Radiodifuziune, au hotărât în unanimitate elaborarea unui document care exprimă poziţia acestora faţă de eliminarea taxei radio-tv prin propunerea legislativă menţionată.

Documentul a fost transmis către Preşedinţia României, Parlament, Guvern, partidele politice, Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Naţional al Audiovizualului, ambasadele ţărilor Uniunii Europene şi SUA şi Academia Română.

Referitor la iniţiativa legislativă privind eliminarea unor taxe precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care se propune şi modificarea articolelor 40 şi 41 din Legea nr.41/1994 , privind organizarea ş i funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările ş i completările ulterioare, astfel încât taxa pentru serviciul public de radiodifuziune să fie eliminată, vă comunicăm faptul că Societatea Română de Radiodifuziune NU susţine adoptarea acestei propuneri legislative pentru următoarele considerente:

Proiectul de lege privind eliminarea unor taxe precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative poate avea impactul social dorit numai în situaţia în care, fiecare caz în parte, va fi analizat tocmai în ceea ce priveşte consecinţele sociale pe termen mediu şi lung.

Din expunerea de motive a proiectului de lege rezultă că scopul eliminării celor peste 100 de taxe este ”reducerea timpilor petrecuţi la cozi, în faţa ghişeelor, pentru plata acestora, dar şi eficientizarea activităţii instituţiilor publice pentru simplificarea şi fluidizarea proceselor interne„.

Este foarte uşor de observat că eliminarea taxei radio-tv deşi nu răspunde realizării dezideratului pentru care a fost iniţiată propunerea legislativă, modifică radical existenţa autonomă şi independentă a serviciilor publice de media.

Inainte de a ne pronunţa pe oportunitatea acestei măsuri trebuie arătat că menirea de serviciu public de interes naţional al Societăţii Române de Radiodifuziune, aşa cum este stabilită de lege, trebuie privită nu numai în ceea ce priveşte prima dimensiune, respectiv prestarea pentru public ci şi cu privire la contribuţia publicului la existenţa acestui serviciu. Taxa pentru serviciul public de radiodifuziune este principala sursă de finanţare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi este plătită de către cetăţenii României fără întrerupere de la înfiinţare din 1928 până în prezent, indiferent de regimurile care s-au succedat. Valoarea acestei taxe (2,5 lei / familie lunar), este cea mai scăzută din Europa – cca 7 euro pe an, fiind de 4-5 ori mai mică decât cele din Serbia, Polonia, Grecia, Slovacia şi 8 ori mai mică decât cea din Cehia.  Menţionăm că majoritatea serviciilor publice de media din Europa sunt finanţate prin plata unor taxe/contribuţii ale cetăţenilor, iar în ţările în care nu există această plată, independenţa editorială este afectată. Dintre cele mai reprezentative ţări care au înţeles că această modalitate de finanţare asigură informarea corectă a cetăţenilor asupra problemelor de interes public sunt : Marea Britanie, Germania, Norvegia, Danemarca, Suedia, Elveţia, Austria, Italia, Belgia, Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Portugalia, etc.

La nivelul anului 2015, veniturile din taxa pentru serviciul public de radiodifuziune au fost de 207 mil lei, reprezentând 48% din totalul veniturilor societăţii. Celelalte venituri proprii (publicitate, sponsorizări, concerte, Gaudeamus, prestaţii, etc.) au însumat aproximativ 24 mil lei, reprezentând cca. 6% din total venituri. Restul veniturilor de 196 mil lei au fost constituite din alocaţii de la bugetul de stat, destinate plăţii serviciilor de transmitere a semnalului radio şi respectiv, funcţionării Direcţiei Formaţii Muzicale, Departamentului Radio România Internaţional şi Radio România Chişinău.  În contextul celor de mai sus, în cazul în care se anulează taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, efortul financiar suplimentar suportat de bugetul de stat pentru finanţarea Societăţii Române de Radiodifuziune ar fi de minimum 210 mil lei anual, neluând în calcul cheltuielile de capital, necesare pentru finanţarea investiţiilor SRR, estimate la cca 15 mil lei anual.

Nu se poate ignora faptul că taxa radio are ca scop finanţarea activităţii Radioului Public, ca serviciu public autonom de interes naţional, independent editorial, astfel că nu putem fi de acord cu cele consemnate în expunerea de motive, referitor la faptul că veniturile vor fi asigurate de la bugetul de stat în numele transparenţei şi al eficientizării.

Eliminarea taxei radio şi tv nu este în spiritul Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 care statuează că „Serviciile mass-media audiovizuale sunt în egală măsură servicii culturale şi servicii economice. Importanţa lor crescândă pentru societăţi, pentru democraţie – în special prin asigurarea libertăţii de informare, a diversităţii de opinie şi a pluralismului în mass-media –, pentru educaţie şi cultură justifică aplicarea unor norme specifice pentru aceste servicii.”

In acest context, apreciem că este insuficient fundamentată eliminarea acestei „taxe” numai pe aceste două motive, care în cazul Radioului public nici nu sunt relevante, deoarece se omit cateva chestiuni esenţiale:

  • nu se face nicio precizare care va fi regimul juridic al Societăţii Române de Radiodifuziune, şi aşa definit precar, în condiţiile în care finanţarea se va face de la buget;
  • nu se face o estimare a sumelor pe care Guvernul României urmează să le aloce prin legea bugetară în raport cu cheltuielile actuale pe care SRR le face pentru a se menţine pe piaţa media pentru ascultătorii săi, fără să mai punem în discuţie necesitatea continuă de dezvoltare;
  • care este impactul editorial al unei asemenea subordonări financiare şi în ce măsură s-ar mai putea vorbi de independenţa editorială în aceste condiţii.

O modificare de o asemenea anvergură pentru SRR şi SRTv are implicaţii majore de concept asupra întregului act normativ, presupune o schimbare totală de paradigmă astfel că apreciem ca insuficientă corecţia adusă numai art. 40 şi 41 din Legea nr. 41/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că mijloacele de informare în masă rămân un instrument de influenţă politică şi există un risc considerabil în ceea ce priveşte capacitatea acestora de a-şi mai îndeplini misiunea publică de educaţie, cultură, informare, diversitate de opinie, atât de necesară în piaţa audiovizuală, dat fiind faptul că societăţile private de media sunt motivate în mod predominant de profitul financiar.

Societatea Română de Radiodifuziune trebuie să rămână independentă editorial şi financiar, indiferent de partidele aflate la putere şi care ne guvernează, taxa radio fiind legătura esenţială între cetăţeanul plătitor şi serviciul public de radio prestat în numele lui şi pentru el.

Trecerea finanţării la bugetul de stat transformă postul public de radio într-un post guvernamental, în acest mod Societatea Română de Radiodifuziune pierzându-şi autonomia şi independenţa, precum şi credibilitatea în exercitarea misiunii sale publice în beneficiul cetăţenilor.

Modificarea art. 40 şi 41 ale Legii nr. 41/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, serveşte exclusiv anulării unor taxe, dar creează multiple probleme juridice, organizatorice, economice şi sociale fiind insuficientă pentru ca SRR şi SRTv să funcţioneze fără sincope, cu un statut juridic clar.

Potrivit dispoziţiilor art. 1, art. 2 şi art. 8 din Legea nr. 41/1994, republicată, Societatea Română de Radiodifuziune este un serviciu public autonom de interes naţional, independent editorial care îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, autonomia şi independenţa editorială ale acesteia fiind garantate prin lege şi ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influenţele oricăror partide, formaţiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de presiune.

Este cert că, prin folosirea sintagmei „entitate autonomă”, legiuitorul a dorit să reglementeze independenţa şi autonomia administrării Societăţii Române de Radiodifuziune în acord cu prevederile art. 31 alin. (5) din Constituţie, cu consecinţe în privinţa funcţionării editoriale şi economice după propriile norme prin care să-şi poată îndeplini obligaţia de a asigura, prin întreaga activitate, „pluralismul, libera exprimare a ideilor şi opiniilor, libera comunicare a informaţiilor, precum şi informarea corectă a opiniei publice”.

Autonomia şi independenţa editorială a Societăţii Române de Radiodifuziune nu reprezintă însă un concept limitat la activitatea editorială, ci, reglementarea acoperă şi aspectele organizaţionale, financiare şi de management.

De aceea, legiuitorul a prevăzut la art. 40 din Legea nr.41/1994 că veniturile proprii ale Societăţii Române de Radiodifuziune provin în principal din taxa radio, care a fost instituită ca o garanţie a autonomiei activităţii Societăţii Române de Radiodifuziune din toate punctele de vedere, astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională ori de câte ori s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea taxei radio-tv.

În acest sens, prin Decizia nr. 159/2004 a Curţii Constituţionale se arată că „Autonomia acestor servicii determină informarea corectă a persoanelor asupra problemelor de interes public şi asigură un cadru organizat pentru exercitarea libertăţii de opinie, libertăţii de a primi şi comunica informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilor publice. ”

Art. 40 din Legea nr. 41/1994 face parte din capitolul IV – „Activitatea financiară” care cuprinde reguli de organizare în ceea ce priveşte patrimoniul şi resursele financiare ale serviciilor publice de radio şi de televiziune, administrarea şi gestionarea acestora. Având în vedere că dispoziţiile art. 31 alin. (5) din Constituţie consacră garanţia constituţională a autonomiei serviciilor publice menţionate, se impune, cu necesitate, ca organizarea lor să fie astfel reglementată prin lege organică, încât să le asigure autonomia funcţională.

Prin urmare, numai prin menţinerea dispoziţiilor actuale ale legii care reglementează pentru serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune plata unei taxe poate fi asigurată autonomia financiară, ca premisă a organizării lor autonome.

În concluzie, nu suntem de acord cu propunerea legislativă privind eliminarea taxei radio, care odată aplicată va avea rapid ca urmare scăderea calităţi actului editorial în detrimentul cetăţenilor români, aducerea la zero a celor două instituţii media publice, încetarea existenţei noastre cu satisfacţia minoră a unei transparenţe şi eficienţe la nivel declarativ.

Se ştie de când lumea că „cine plăteşte muzica o şi comandă”! Vă rugăm, nu anulaţi singura legătură între publicul beneficiar şi serviciul public de radio.

Anca Dragu, Ministrul Finantelor Publice: „Eliminarea Taxei Radio-TV îi va costa dublu pe romani”

Anca Dragu, Ministrul Finantelor Publice, avertizeaza din nou că impactul bugetar al eliminării de la 1 ianuarie 2017 a celor 102 taxe nefiscale, aşa cum propune liderul PSD Liviu Dragnea, este IN REALITATE de 1,6 miliarde de lei, adică DUBLU faţă de estimarea iniţiala.

Anca Dragu a insistat şi că deficitul bugetar de anul viitor nu trebuie să depăsească 3 la sută din PIB.

”Nu cred ca cineva va aproba un buget cu o depăşire a plafonului.

Trebuie discutat în contextul elaborării bugetului pe 2017, dar vreau să precizez faptul că aceste taxe nu au legătură cu Codul Fiscal; toate sunt taxe prevăzute în alte legi speciale. Numai taxa pentru eliberarea cazierului fiscal are legătură cu Codul nostru Fiscal, dar acesta a fost deja eliminat încă din 2015”.

Kelemen Hunor, Preşedintele UDMR: “Taxa radio – tv trebuie să rămână”

Taxa radio – tv nu poate fi eliminată fără a rediscuta filosofia după care funcţionează servicile publice de radio şi televiziune, afirmă preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Taxa radio – tv trebuie să rămână. Nu cred că, pentru serviciile publice de radio şi televiziune, în acest moment, fără să discuţi filosofia de funcţionare a celor două servicii publice, fără să schimbi legea de funcţionare a celor două servicii, poţi să elimini taxele şi să spui că a doua zi finanţezi de la bugetul de stat. Dincolo de faptul că va pune în dificultate şi misiunea serviciului public, va însemna şi un efort bugetar mult mai mare.

Scrisoare deschisă a foştilor preşedinţi ai TVR şi SRR

20.10.2016

Scrisoare deschisă

Ne adresăm Dumneavoastră pentru a vă invita să regândim împreună propunerea parlamentară de a desfiinţa taxa radio – tv. Această iniţiativă parlamentară este deosebit de periculoasă pentru democraţia României şi din această cauză şi iniţiativă noastră este, din câte ştim, fără precedent.

Niciodată, noi, foşti Preşedinţi şi directori generali ai Societăţilor Române de Radiodifuziune şi Televiziune nu am mai colaborat într-un demers public pentru salvarea instituţiilor pe care le-am slujit după ce am jurat pe Constituţia României şi pe Biblie.

Radioul public şi televiziunea publică din tările europene, potrivit documentelor de la Maastricht, sunt servicii publice de interes naţional. De aceea, desfiinţarea taxei radio-tv şi finanţarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune de la bugetul statului reprezintă un atentat la însăşi democraţia românească.

Cum poate să existe independenţă editorială atunci când guvernul finanţează aceste două instituţii? Europa cunoaşte câteva exemple de intervenţie brutală a guvernelor în activitatea serviciilor publice de radio şi televiziune.

Aceste exemple reprezintă o abdicare de la principiile Uniunii Europene şi ale democraţiei în general. Îngăduiţi-ne să vă reamintim că părinţii fondatori ai radioului public, în anul 1928, au propus Parlamentului Romaniei, Regelui şi societăţii românesti introducerea abonamentului radio.

Abonamentul radio a fost menţinut de toate regimurile politice de până acum, adăugându-se din 1956 şi abonamentul tv. Abonamentul radio – tv este dovada contractuală că acţionarii Televiziunii şi ai Radioului publice sunt cetăţenii, garanţii valorilor care ne reprezintă ca naţiune.

Vă invităm să susţinem împreună diversitatea de opinie, să respectăm diversitatea etnică şi religioasă, să respectăm şi să cultivăm educaţia, ştiinţa şi cultura, să susţinem cercetările ştiinţifice avansate, aflate la limita cunoaşterii umane, pentru poziţionarea ţării noastre printre statele care au un viitor, să dăm o şansă de reuşită tinerilor ţării noastre, să asigurăm liberul acces la informare, să susţinem mediul antreprenorial care reprezintă motorul existenţei noastre, să ne respectăm seniorii şi copii, să ne ocupăm împreună de starea de sănătate a naţiunii noastre şi să asigurăm o promptă şi corectă informare a populaţiei în caz de dezastre.

Toate aceastea reprezintă misiunea serviciului public de radio şi de televiziune. Vreţi să renunţăm la această misiune?

Noi, cei care am semnat acest document, reprezentăm tendinţe politice, etnice, religioase, culturale diferite. Avem meserii diferite. Ne uneşte un singur lucru – faţă de multe altele care ne despart şi pentru care nu ne-am unit până acum: Preocuparea ca Serviciul Public de Radio şi Serviciul Public de Televiziune să rămână Servicii Publice şi să nu devină instituţii guvernamentale supuse ingerinţelor politice.

Dacă cele două instituţii vor deveni bugetare abuzurile politicului nu vor mai putea fi oprite de către nimeni.

Stăm la dispoziţia tuturor celor care doresc să reanalizeze oportunitatea iniţiativei parlamentare referitoare la abonamentul radio – tv. Asigurăm societatea românească de întreaga noastră consideraţie şi de dorinţa de a ajunge împreună la o soluţie care să ne reunească.

De acord, susţin şi semnez,

 

Societatea Română de Radiodifuziune                                   Societatea Română de Televiziune

 

Prof. univ. dr. Tudor CĂTINEANU                                          Academician Răzvan THEODORESCU

 

Nora REBREANU                                                                                            Stere GULEA

 

Dragoş ŞEULEANU                                                                            Cristian HADJI CULEA

 

Maria ŢOGHINĂ                                                                                          Tudor GIURGIU

 

Andras Istvan DEMETER                                                                        Claudiu SĂFTOIU

 

Alexandru LAZESCU

 

Stelian TĂNASE

 

Emil Constantinescu, fost presedinte al Romaniei: „Finanţarea posturilor publice de radio şi televiziune trebuie asigurată la un nivel corespunzător”

 

Finanţarea posturilor publice de radio şi televiziune trebuie asigurată la un nivel corespunzător, astfel încât să nu fie pusă în pericol calitatea producţiilor acestor mijloace de informare în masă.
Sigur că pot să existe presiuni, dar păstrarea independenţei Radioului şi Televiziunii, care sunt extrem de importante pentru formarea opiniei publice, ţin mai ales de probitatea profesională şi de conştiinţa redactorilor.Pe de altă parte, este extrem de important să se asigure o finanţare corespunzătoare acestor instituţii, ca să nu ajunga jos, aşa cum se întâmplă, astăzi, cu multe instituţii private, pentru că se constată, în general, o scădere a nivelului. Este foarte important să se păstreze un nivel al informaţiei nu numai corect, dar importantă este şi calitatea informaţiei.

 

Acad. IOAN-AUREL POP, Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai despre taxa Radio

Perspectiva renunţării la taxa Radio are câteva implicaţii care mă îngrijorează, iar una dintre ele este posibilitatea ca Radio-ul care încă de la înfiinţare (din perioada interbelică) este o instituţie publică echidistantă cu obligaţia fundamentală de a informa publicul în mod corect, s-ar putea să devină dependentă de anumite instituţii ale statului, ceea ce este grav şi nepotrivit.

Taxa radio există în multe ţări europene, ea este modică ar trebui găsite soluţii de mărirea ei pentru ca Radio-ul să poată funcţiona. Dar deasupra oricărui considerent, Radio-ul public trebuie să rămână o instituţie de informare corectă, echidistantă, a publicului românesc şi trebuie să aibă statutul de instituţie absolut independentă. Şi pentru aceasta cred că trebuie să pledeze orice ascultător român, orice intelectual român, orice membru al publicului care s-a bucurat de binefacerile acestei instituţii, una dintre cele mai corecte din România de până acum.

Prof. Univ. Dr. Mircea Penescu, directorul Spitalului Carol Davila despre taxa Radio

Cred ca taxa trebuie sa rămână, suma fiind modica, ar putea fi chiar dublata.

Consider in principiu ca totul are un pret si ca nu se poate merge cu populismul inainte, in inconstienta pana la distrugere.

Aura Corbeanu – director executiv al Festivalului Naţional de Teatru – despre taxa Radio

Aura Corbeanu – director executiv al Festivalului Naţional de Teatru – despre taxa Radio: Vreau să vă spun că suntem într-o ţară europeană, ne dorim ca radioul să rămână o instituţie independentă, ne dorim ca spaţiul cultural să facă parte integrantă din viaţa radioului şi cred că orice schimbare, în acest moment, aşa de repede, nu poate produce lucruri bune. Este important să înţelegem că o instituţie publică cum este Radioul Naţional, un partener al tuturor proiectelor importante din România trebuie să îşi asigure independenţa şi să funcţioneze în spaţiul public cu informaţiile cele mai importante.

 Adrian Iorgulescu, Presedintele Uniunii Compozitotorilor si Muzicologilor din România despre eliminarea taxei Radio TV

În preajma alegerilor, desigur că asemenea tentative trebuie privite cu scepticism, fiindcă sunt toate colorate de un anumit populism. Şi asta o spun din perspectiva unei persoane care (cel puţin douăzeci şi ceva de ani) a făcut politică activă. În ceea ce priveşte momentul, e clar că el are o conotaţie electorală şi urmăreşte o ţintă electorală, respectiv să bucure pe cei care, probabil, vor avea de „ne-plătit” taxa pentru radio şi televiziune.

Dincolo de lucrurile astea (care pot fi văzute bine de către masa de ascultători şi de persoane care sunt interesate de ce se transmite pe posturile publice) rămâne, din punctul meu de vedere, o dublă întrebare:

Prima se referă la faptul dacă Guvernul se va angaja să acopere în întregime costurile pe care până acum le producea cetăţeanul abonat.

Al doilea, dacă se întâmplă aşa: în ce măsură guvernul sau guvernele care urmează vor induce sau nu presiuni pe societăţile de radio şi televiziune publice, întrucât, cum se spune pe la mahalalele Bucureştiului, şi nu numai (o zicere, să-i spunem aşa, lăutărească), „ăla care dă banul dictează muzica”. Prin urmare, este posibil ca diferite guverne care se vor succeda la Palatul Victoria să pună presiune politică pe aceste două societăţi publice.

În fine, mai rămâne un al doilea palier care ridică semne de întrebare: în ce măsură corpurile redacţionale (editoriale) îşi vor putea menţine o necesară şi dorită imparţialitate, pe care cred că ar trebui să o aibă. Ştiu, se va spune că cel puţin din punct de vedere politic nu au avut-o niciodată; dar nu este chiar aşa, şi oricum, alte obligaţii sunt din partea celor care lucrează şi editează în aceste instituţii atunci când ştiu că publicul lor, beneficiarul lor şi susţinătorul lor material este cetăţeanul; şi alta, evident, când e vorba despre un guvern.

Cred că aşa s-a gândit: cel care dă independenţa acestor instituţii este banul cetăţeanului şi nu banul Guvernului.

Rolul Radio Romania este imens, la scara istoriei. Şi mi se pare la fel de important să ne gândim şi cum se va construi acesta în viitor. Mi-ar plăcea (şi asta o spun în calitate de compozitor român) ca ponderea culturii naţionale, a culturii româneşti să fie tot mai mare, iar concetăţenii noştri să aibă acces nelimitat la produsele culturii româneşti. Şi cred, dacă posturile de radio să le spunem private au alte obligaţii, cu siguranţă alte atribuţii, în zona aceasta a radioului public, cerinţele mai sus evocate de mine mi se par extraordinar de importante. Tot ceea ce înseamnă valoare culturală autohtonă cred că trebuie să fie difuzată cu precădere de radioul public.

George Chiriţă, Directorul executiv ARCA – Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale sustine finantarea posturilor publice prin contributia directa a publicului lor

In contextul dezbaterii generate de proiectul de lege prin care se propune desfiinţarea taxei radio-tv, considerăm ca foarte important un aspect privind statutul acestei taxe, pe care l-a pus în evidenţă declaraţia dată ieri de directorul juridic al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, Richard Burnley, anume ideea că taxa trebuie înţeleasă ca o contribuţie a societăţii la finanţarea serviciilor publice de Radio şi Televiziune, extrem de importantă pentru realizarea misiunii acestora.
In decursul timpului, ARCA a subliniat acest aspect în comunicate prin care a promovat principiile unei finanţări corecte a posturilor publice.
Astfel, in lumina Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, nu se mai acceptă astăzi că ar fi necesară o autorizare a cetăţeanului de a recepţiona programele posturilor publice, accesul nediscriminatoriu si universal la aceste programe fiind garantat. De aceea, astăzi, obligaţia de plăti o taxa destinată posturilor publice este perceputa in Europa ca o contribuţie în regim de solidaritate socială la finanţarea acestora, ca act de solidarizare a publicului general cu valori sociale unanim acceptate, necesară pentru susţinerea posibilităţii universale de a recepţiona programele posturilor publice.

Articolul 10 al Conventiei Europene a drepturilor Omului defineşte libertatea de exprimare inclusiv ca ”libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice”. Acest drept fundamental ar putea fi supus unor riscuri în contextul eliminării garanţiilor inexistenţei unor ingerinţe ale autoritaţii, care pot să apară ca urmare a subordonării financiare a posturilor publice.

In plus, dacă îndeplinirea rolului public al acestora ar fi obstrucţionată de lipsa garanţiilor de independenţă editorială – şi nu doar politică, ci şi economică – dat fiind că această independenţă este o condiţie de existenţă a posturilor publice, atunci s-ar produce un efect paradoxal care ar transforma finanţarea de la bugetul de stat în ajutor de stat, care este restricţionat în legislaţia europeană.

Dealtfel, autonomia instituţională a celor două societăţi media publice este statuată de Constituţie, care le consacră dreptul de a fi reglementate prin lege organică. Finanţatorul produce întotdeauna dependenţa celui finanţat. Numai finanţarea care vine de la public produce autonomie.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*